Am tras ușa după mine fără zgomot și am coborât scările cu inima bătându-mi în tâmple. Aerul nopții m-a izbit în față, rece, dar curat. Parcarea era aproape goală, luminată de un singur bec chior care pâlpâia. Am pus gențile în...

…apoi totul a explodat. Un murmur a străbătut sala, ca un val care crește dintr-o șoaptă într-un urlet. Am simțit cum genunchii îmi tremură, cum mâna mi se duce instinctiv la burtă, protejându-mi copilul. Lacrimile îmi ardeau...

Vocea de la celălalt capăt a tăcut o clipă. Apoi a spus: — Te ascult. Nu era o prietenă. Era cineva care conta. Unchiul lui Radu, omul care ținea în picioare afacerea familiei, cel care se lăuda cu „principii” și „respect”. Am...