Am văzut acest obiect ciudat la casa prietenei mele și nu aș fi ghicit niciodată ce este, dacă nu mi-ar fi spus ea.
Apoi a adus acest obiect straniu. Nu neg: la prima vedere, mii de gânduri mi-au trecut prin minte — avea un aspect cu adevărat neobișnuit. Abia după aceea am realizat că era făcut din sticlă și acoperit cu motive bizare. 
M-a rugat să ghicesc ce este. Am făcut zeci de presupuneri, dar niciuna nu era corectă — oricum am râs amândouă pe săturate. 
În cele din urmă, m-am dat bătută și am rugat-o să îmi dezvăluie misterul: ce este și la ce folosește? 
Nu-mi venea să cred ce aud atunci când am aflat adevărul…
Eram încă acolo când, cu un zâmbet enigmatic, mi-a spus că are ceva pentru mine.
Și astfel, mi-a adus în mâini un obiect transparent, ciudat, care semăna cu un pinguin-fantomă sau cu amprenta unei creaturi extraterestre.
La atingere părea sticlă topită — cu bule, margini ondulate și o formă deformată parcă la întâmplare.
— Încearcă să ghicești, — mi-a zis încercând să-și stăpânească râsul.
L-am privit din toate unghiurile. Era gol pe dinăuntru, cu pereți ondulați și o deschidere îngustă.
O formă pentru înghețată? Un obiect decorativ? Ceva… intim? — recunosc, și acel gând mi-a trecut prin minte.
Ea râdea ascultându-mi presupunerile, niciuna apropiată de adevăr. În cele din urmă m-am dat bătută.
— Te rog, spune-mi, altfel nu voi dormi la noapte!
Și atunci a dezvăluit misterul:
— Era un simplu păhărel de plastic… până când l-am băgat în mașina de spălat vase. S-a topit!
Nu-mi venea să cred. Ceea ce fusese odinioară un banal pahar de plastic acum părea o operă de artă contemporană.
Și partea cea mai incredibilă? Se deformase într-un mod atât de armonios, aproape ca și cum ar fi fost creat de un designer.
De atunci îl țin pe raftul meu ca pe un memento: mașina de spălat vase e puternică, iar uneori accidentele pot crea artă adevărată.
