Când am rămas însărcinată, la prima ecografie ni s-a spus că vom avea gemeni. Eu și soțul meu am fost puțin surprinși de această veste. Este greu. Fiica cea mare are 10 ani, și noi ne-am hotărât pentru un băiat, dar iată că vor fi doi. Dar nu mai aveam ce face, vom crește încă doi copii. Este minunat! La spital tot întrebam medicul: „Totul este în regulă? Mi se pare că doar unul se mișcă.” Dar medicii răspundeau mereu: „Totul este bine.”
De ziua mea au venit părinții și surorile mele. Am stat la masă, am sărbătorit. Apoi m-am dus să mă odihnesc. A doua zi, dis-de-dimineață, fug la soț și îi spun: „Du-mă la maternitate!” M-a dus, iar peste o oră am născut tripleți.
La naștere erau doi medici. Au luat doi copii și au plecat. Deodată aud un strigăt: „Stați!” Se striga în toată maternitatea. Medicul a alergat înapoi cu cei doi bebeluși, chiar și ei erau încurcați. Când m-am uitat la ei, erau uimiți: de unde să mai fie un copil? După un timp mi-au dat telefonul și au spus: „Sună-ți soțul. Ești și tu în șoc, îl vei speria, noi îți dictăm, tu doar vorbește.”
Am luat telefonul și i-am spus: „Mișa, dacă ești la volan, oprește-te.”
El răspunde: „Sunt acasă.”
Atunci îi spun: „Atunci așază-te.” El s-a așezat, iar eu i-am spus: „Am născut, totul este bine.”
El întreabă: „Și cine s-a născut?”
I-am răspuns: „Doi băieței și o fetiță.”
Un minut de liniște, apoi un râs puternic și a spus: „Unde sunt doi, pot fi și trei.”
Mi-au adus cei trei copii ai mei; a fost de neuitat.
